Adaugă ca sursă preferată pe Google
Închiderea Strâmtorii Ormuz și creșterea prețurilor la energie exercită o presiune suplimentară asupra economiei României, deja afectată de inflație ridicată, deficit fiscal major și riscuri politice interne, relevă o analiză publicată marți de eToro.
Cuprins
Analistul Bogdan Maioreanu arată că actuala criză generează provocări majore pentru economiile globale, dar cu impact diferit.
„Criza Strâmtorii Ormuz pune la încercare America, Europa și, în special, România. Închiderea strâmtorii a generat aceeași dilemă pentru toate băncile centrale: inflația în creștere, creșterea economică în încetinire și politica monetară prinsă la mijloc între cele două efecte. Însă acest șoc prinde țările afectate la niveluri foarte diferite de pregătire”, a afirmat acesta.
Potrivit analizei, Statele Unite, Europa și România se află pe „cercuri concentrice de vulnerabilitate”, iar diferențele dintre ele se accentuează.
„România nu este doar economia cea mai expusă la șocul extern, ci își creează și o criză suplimentară, pe lângă cea legată de aprovizionarea globală cu combustibil. La nivel global, problema este structurală. Un șoc al aprovizionării cu petrol determină simultan creșterea inflației și scăderea creșterii economice, împingând băncile centrale în două direcții incompatibile în același timp”, se arată în analiză.
Dilema băncilor centrale
Autorii subliniază că măsurile de politică monetară implică riscuri majore, indiferent de direcția aleasă.
„Creșterea ratelor dobânzilor pentru a combate inflația riscă să arunce în recesiune economiile care deja încetinesc. Reducerea ratelor dobânzilor pentru a susține creșterea economică riscă să permită inflației să se înrădăcineze. Nu există o pârghie politică clară. Dar situația este diferită de o parte și de alta a Atlanticului. SUA sunt mai izolate, dar nu complet imune, Europa se află într-o poziție vulnerabilă, în timp ce România se află într-o stare foarte fragilă”, susțin autorii.
România, vulnerabilă în contextul actual
Analiza arată că economia României era deja afectată înainte de șocul extern.
„În România, șocul generat de conflictul din Iran nu a survenit din senin, ci a lovit o economie care se confrunta deja cu cea mai mare inflație din UE și cu un deficit fiscal masiv, aflat sub un program de consolidare a finanțelor publice impus de UE. Apoi, prețurile energiei au crescut brusc. Inflația din România încetinise, conform așteptărilor, la 9,3% în februarie 2026, dar, sub impactul șocului prețurilor la combustibili, a revenit la 9,9% în martie, o valoare nemaiîntâlnită din septembrie 2025”, se menționează în document.
Creșterea prețurilor la energie riscă să împiedice relaxarea politicii monetare în perioada următoare.
Politica monetară și reacția BNR
La ședința din 7 aprilie, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, anticipând presiuni inflaționiste suplimentare.
„Inflația din trimestrul al doilea va crește la niveluri mai ridicate decât se anticipase anterior, în principal ca urmare a influențelor preconizate din partea prețurilor mai mari la combustibili și gaze naturale”, se arată în analiza citată.
Ultima reducere a dobânzii a avut loc în august 2024.
Riscuri economice și politice
Autorii atrag atenția asupra cumulului de riscuri, inclusiv cele politice interne.
„Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni ascendente asupra prețurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creștere economică și o aversiune crescută față de risc pe piețele financiare internaționale. Pe fondul acestui context, se conturează și o criză politică în România, în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Bursa de Valori din București a fost prima care a reacționat, înregistrând ieri o pierdere de aproape 2%”, se arată în analiză.
Agențiile de rating Standard & Poor’s și Moody’s mențin România la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă.
„Pe măsură ce riscurile încep să se materializeze, ratingul «junk» ar putea intra din nou în discuție, amenințând să crească și mai mult costurile de împrumut pentru guvern într-un moment în care bugetul este deja sub presiune, întârziind măsurile de relansare economică”, avertizează autorii.
Totodată, întârzierea reformelor ar putea duce la pierderea unor fonduri europene.
Context european și global
Analiza evidențiază vulnerabilitățile Europei și diferențele față de SUA.
„Europa a intrat în criza actuală cu o combinație periculoasă: perspective de creștere slabă, dependență ridicată de importurile de energie din Golf, în special în ceea ce privește gazul natural, și rezerve de gaz structural scăzute după o iarnă grea. Pe fondul unor niveluri de stocare estimate la doar 30% din capacitate, prețurile de referință ale gazului TTF din Olanda aproape s-au dublat, ajungând la peste 60 euro/MWh la jumătatea lunii martie, revenind acum la aproximativ 39 euro/MWh”, se precizează în document.
Banca Centrală Europeană a amânat reducerea dobânzilor și ar putea lua în calcul chiar majorarea acestora pentru a controla inflația.
În schimb, Statele Unite sunt mai puțin expuse.
„Mulți analiști se așteaptă ca America să fie unul dintre ultimele locuri afectate, deoarece depinde mai puțin de Ormuz decât cumpărătorii din Asia și este cel mai mare exportator mondial de GNL, cu o piață internă a gazelor relativ izolată de război. Efectul se resimte și în SUA prin prețurile benzinei – deja peste 4 dolari pe galon (peste 1 dolar pe litru), cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2023 – mai degrabă decât prin riscuri de penurii directe, cum e cazul Europei”, se arată în analiză.
Potrivit datelor CME FedWatch, piețele nu mai anticipează reduceri ale dobânzii de către Rezerva Federală în 2026.
Concluzia analizei
Autorii sintetizează impactul diferit al crizei asupra principalelor economii.
„Un șoc, trei rezultate. SUA dispun de resurse energetice interne și de o monedă de rezervă care atenuează șocul, în timp ce economia sa continuă să crească moderat, cu aproximativ 2% din PIB. Europa are credibilitate instituțională, dar suferă efecte negative industriale vizibile, zona euro fiind în stagnare. România recepționează întreaga forță a șocului, aceasta adăugându-se la fragilitatea economică preexistentă, cu cea mai mare inflație din UE, o recesiune tehnică și acum și instabilitate politică”, se menționează în document.
Citește și
- • Nord Stream ar putea fi relansat? Un raport secret analizează șansele Germaniei de a reporni proiectul
- • Iranul a amenințat că va închide Strâmtoarea Ormuz „pentru totdeauna”
- • Cine profită de pe urma războiului din Iran? Patru sectoare care generează miliarde de dolari
- • SUA au atacat petroliere sub pavilion iranian. Cu toate astea, așteaptă un răspuns din partea Teherenului cu privire la o propunere de a pune capăt războiului
- • Iranul creează o nouă agenție pentru controlul transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz
- • Rolul Arabiei Saudite în decizia lui Trump de a opri operaținea ”Proiectul Libertate” în Strâmtoarea Ormuz
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarar luni că el e de acord cu premier tehnocrat, dar cu miniștriu politici. Varianta cu premier tehnocrat a fost anunțată și de PSD. Cel mai probabil, noul guvern va fi format de PSD, UDMR și Minorități. Kelemen Hunor a declarat că o formulă cu premier tehnocrat ar putea funcţiona […]
Senatoarea PNL Gabriela Horga acuză PSD că tergiversează discutarea în Senat a proiectului de lege privind interdicţia cumulului pensiei speciale cu salariul la stat, iniţiat de Guvernul Ilie Bolojan. Liberala susţine că, de fiecare dată când Ilie Bolojan propune eliminarea unor privilegii, PSD „pune frână”, fie că este vorba despre pensii speciale, sinecuri, companii de […]
Emiratele Arabe Unite au atacat în secret o omportantă rafinărie de petrol de pe insula iraniană Lavan. Atacul a scos din funcțiune o parte semnificativă a capacității instalației timp de câteva luni. Emiratele Arabe Unite au efectuat în secret atacuri militare împotriva Iranuluirelatează The Wall Street Journal. Atac înainte de armistițiul anunțat de Trump Atacurile […]
Autoritățile franceze au reținut un bărbat tunisian în vârstă de 27 de ani, suspectat că „punea la cale o acțiune violentă inspirată de jihadism”, conform parchetului antiterorist, citat de AFP. Potrivit unei surse apropiate anchetei, investigațiile arată că suspectul ar fi intenționat să atace „un muzeu din Paris, precum și membri ai comunității evreiești, deși […]
Interviul acordat de Ilie Bolojan postului Digi 24, luni seara, a ridicat semnificativ audienţa postului de ştiri, potrivit Paginademedia.ro. Pe intervalul de difuzare, între orele 21.00 şi 22.00, Digi 24 a avut aproximativ de două ori mai mulţi telespectatori decât în mod obişnuit în prime-time, menționează paginademedia.ro. La nivel naţional, interviul a fost urmărit de […]
